|
| Welcome |
| Content |
| Studies |
|
Special sections |
| Fieldwork |
| Book reviews |
| Citation of Papers |
| Editorial Board |
|
||
|
| ||
| ||
|
| ||
|
Cartea este redactată în ediție bilingvă (bulgară și engleză, cu text pe două coloane) și publică rezultatele cercetărilor efectuate în necropola tumulară din Hallstattul timpuriu de la Sboryanovo, punctul "Nivata na Pevetza" (Câmpul Cântărețului), în anii 1984, 1986-1987. Lucrarea cuprinde: o introducere, capitolele (cu note la sfârșitul fiecăruia): Necropola. Metode și stadiul cercetării, Interpretarea descoperirilor. Date ale necropolei, Rituri funerare și credințe. Structura socială și demografică - cu subcapitolele: Analiza componentelor complexului sepulcral, Privire analitică asupra practicilor funerare în Tracia la sfârșitul epocii bronzului și în prima fază a epocii timpurii a fierului și O încercare de reconstituire a riturilor funerare și a credințelor tracice în timpul primei faze a epocii timpurii a fierului - ultimul capitol fiind: O încercare de determinare a caracteristicilor istorice și culturale ale populației reflectate în necropolă. În loc de concluzii. La sfârșit are un catalog al descoperirilor, o listă bibliografică și un Appendix cu studiul antropologic al necropolei realizat de Sl. Cholakov și I. Iordanov. Necropola cercetată cuprinde 5 tumuli, având după părerea autorului o dezvoltare lineară, de la sud la nord, cu două secvențe cronologice, în cea mai veche încadrându-se tumulii V și IV. Tumulii cercetați conțin 24 de morminte dintre care 20 de morminte de inhumație și 4 de incinerație.În introducere este prezentat un scurt istoric al cercetărilor, cu două hărți cu poziția localității în Bulgaria și a necropolei în cadrul complexelor de la Sboryanovo. În primul capitol sunt descriși cei 5 tumuli și metodele de cercetare ale acestora. Tumulii aveau o structură de piatră și conținueau un număr variabil de morminte cu inventar variat (ceramică, obiecte de podoabă de metal, unelte, arme). În capitolul următor sunt analizate piesele descoperite în tumuli, încercându-se realizarea unei scheme tipologice a artefactelor, descoperirea analogiilor pentru acestea, scopul declarat de autor fiind acela ca pe baza acestora să poată descoperi datele culturale și istorice caracteristice pentru societatea contemporană necropolei. Partea cea mai importantă a lucrării, după părerea autorului o reprezintă al treilea capitol. În cadrul acestuia realizează o analiză a necropolei (modul de construcție al tumulilor, modul de înmormântare, mormintele, poziția scheletelor, ofrandele) în scopul reconstituirii unei structuri sociale și demografice, conform obiectivului declarat prin titlul capitolului. În continuare se încearcă integrarea necropolei într-un cadru mai larg al descoperirilor funerare din Peninsula Balcanică de la sfârșitul epocii bronzului și începutul Hallstatt-ului și a evoluției ritului funerar. În ultima parte se propune o reconstituire a ritului funerar și a credințelor din Hallstatt-ul timpuriu în "lumea tracă", apelându-se atât la izvoare literare cât și la descoperiri arheologice. În ultimul capitol, care ține loc de concluzii, autorul consideră necropola de la Sboryanovo ca un grup cultural local, format la începutul epocii fierului în zona respectivă. Acesta s-a constituit conținând elemente din cadrul culturilor de la sfârșitul epocii bronzului (Tei, Zimnicea-Plovdiv, Cerkovna, Coslogeni) și manifestă asemănări dar și deosebiri cu fenomenele culturale contemporane: Babadag, Insula Banului, Penicevo, Èatalka, și aceasta într-o zonă în care s-a manifestat o activitate metalurgică intensă încă de la sfârșitul epocii bronzului. Traducerea în limba engleză nu este tot timpul unitară, "beneficiind" și de multe greșeli. Ilustrația este bine întocmită susținând catalogul și discuția. Necropola de la Sboryanovo, datată de autor în secolul X - prima jumătate a secolului IX a.Chr., reprezintă un punct de referință pentru Hallstatt-ul timpuriu de la Dunărea de Jos, prin publicarea întregului material. Acest lucru asigură lucrării o imporanță deosebită, în special prin posibilitatea reinterpretării cimitirului de la Zimnicea, care prin dispoziția scheletelor și inventar era mai greu de integrat în peisajul cultural hallstattian. |
| Tiberiu VASILESCU |
|
|
[Back to Top]