Review: ARMAMENTUL ROMAN ÎN CASTRELE DIN TRANSILVANIA...

Welcome

Content

Studies

Special
sections

Fieldwork

Book reviews

Citation of Papers

Editorial Board

ARMAMENTUL ROMAN ÎN CASTRELE DIN TRANSILVANIA - recenzie la seria "Führer zu archäeologischen Denkmälern in Dacia Porolissensis. Ghid al monumentelor arheologice din Dacia Porolissensis" tipărită cu "Ocazia celui de al XVII-lea Congres Internaţional de Studii asupra frontierelor Imperiului Roman, Zalău, septembrie 1997"

Cercetarea arheologică încearcă reconstiuirea aspectelor de civilizaţie pe care izvoarele scrise le lasă descoperite. Astfel, în încercarea de a reconstitui modul de viaţă a romanilor de pe teritoriul Transilvaniei, elementul pe care am vrut să-l urmăresc a fost armamentul roman din castre. Pentru aceasta am intrat în contact cu o serie de monografii (în număr de opt) dedicate unor castre romane din interiorul arcului carpatic, publicate în 1997 la Zalău, şi cu lucrarea de doctorat a Liviu Petculescu - Armamentul roman în Dacia în secolele I-III (manuscris). Problema cu care m-am confruntat a fost aceea că, dacă cu lucrarea domnului Petculescu se putea lucra (în ciuda faptului că nici catalogul acestei lucrări nu este complet), fiind însoţită de aparat critic şi de descrierea pieselor, seria de monografii lasă foarte mult de dorit din punct de vedere ştiinţific. De aceea în rândurile care vor urma voi face o expunere a acestor lucrări. Toate lucrările din seria "Führer zu archäeologischen Denkmälern in Dacia Porolissensis. Ghid al monumentelor arheologice din Dacia Porolissensis" au apărut cu "Ocazia celui de al XVII-lea Congres Internaţional de Studii asupra frontierelor Imperiului Roman, Zalău, septembrie 1997" sub coordonarea cercetătorului N. Gudea şi au fost publicate bilingv - română şi germană. În cadrul textului autorii au inserat ilustraţii (în fapt nişte desene de proastă calitate), care nu au textul explicativ decât la sfârşitul articolului şi sunt lipsite şi de scară. De aici şi problema unuia dintre volume - în volumul numărul 5 lista ilustraţiilor este prost tipărită (cel puţin aceasta este situaţia în cazul exemplarului existent la biblioteca Institutului de Arheologie "V. Pârvan") şi din această cauză toate desenele din text sunt inutilizabile. Trecând la analiza fiecărui volum în parte putem spune că primul volum (Gudea, Nicolae - *Das Römergrenzkastell von Bologa-Resculum, Zalău, 1997) este structurat în nouă părţi (intraducere, istoric al cercetării, fazale de construcţie ale castrului, evenimentele din viaţa castrului, aşezarea civilă, necropola, termele, aspecte ale civilizaţiei romane din castrul de la Bologa şi localizarea materialului arheologic) la care se adugă anexele. Textul care se referă la armamentul din castrul de la Bologa este următorul: "Materialul arheologic care aparţine acestei faze [castrul cu incinta de piatră] este legat de construcţia zidului de incintă şi datează apoi până la sfârşitul stăpânirii romane.[...]" "Mai importante pentru datare sunt armele. Într-un studiu dedicat armelor de atac din provincia Dacia Porolissensis, grupării lor tipologice şi cronologice (Gudea 1994) am încercat să grupez şi armele din castrul de la Bologa (Gudea 1994, p 86-89). Fig. 23. Am constatat că în perioada la care ne referim aici se observă o scădere a numărului de arme mari şi grele şi o creştere lentă, dar constantă a numărului de arme mici (suliţe şi săgeţi). Această constatare sugerează că odată cu transformarea în arhitectura castrului s-au putut petrece şi o serie de transformări de natură tactică. De altfel, tendinţa de a face soldatul roman tot mai mobil a fost o trăsătură a reformelor militare romane."¹ Iar puţin mai departe în text găsim: "[...] în timpul cercetării efectuate la porţi şi la turnurile de colţ au fost găsite la suprafaţă, chiar în iarbă, numeroase arme. Schema cronologico-tipologică a armelor descoperite în castru arată folosirea în această perioadă [după construirea incintei de piatră] a tuturor tipurilor de arme, dar în special o creştere a gradului de folosire a armelor uşoare (suliţe, săgeţi) Fig. 23."² Iar ultima referire la armele din castrul de la Bologa o găsim la pagina 56 "... o armă specifică unităţilor de Gaesati şi anume lancea grea de tip gaesum".³ Ilustraţia referitoare la arme este compusă dintr-un desen situat la pagina 58 - "buterolă de bronz de la o teacă de sabie sau pumnal"⁴ şi figura 23 - "tabel sinoptic cu ordinarea tipologico-cronologică a armelor de atac din castru" (în acest tabel sunt folosite simboluri - probabil pentru suliţă, săgeată şi lance - dar care nu sunt explicate)⁵. În schimb din lucrarea Armamentul roman în Dacia în secolele I-III* aflăm că la Bologa s-a descoperit: o sabie, 3 buterole, 3 prinzătoare de teacă, 3 vârfuri de suliţă, un vârf de săgeată, un vârf de bolţ.⁶ Cea de-a doua lucrare din serie se referă la castrul de la Buciumi şi este scrisă de acelaşi cercetător. Ce ar fi de remarcat din start este consecvenţa autorului (şi în acelaşi timp cordonatorul seriei), N. Gudea - prima lucrare are titlul în germană (versiunea românească fiind trecută pe ilustraţia de pe copertă, deci variantă a titlului) în timp ce cea de-a doua are veriunea românească drept titlu şi cea germană pe albastru⁷ (iar acestă situaţie se repetă şi la celelalte lucrări din serie). Structura cărţii este aceeaşi cu cea a primei (păstrându-se chiar şi titlurile de capitole). În schimb referirile la arme sunt şi mai sărace. "Printre armele găsite la acest nivel [castrul de pământ faza 1a] aş aminti mai ales lăncile mari (Gudea 1994, p. 86-87, fig. 7). Fig. 22: Legenda: L - lance; SU - suliţă; SA- săgeată"⁸ (şi aşa se rezolvă misterul simbolurilor din fig. 23 de la volumul Das Römergrenzkastell von Bologa-Resculum, Zalău, 1997, aşa că stimaţi cercetători dacă vreţi să înţelegeţi cât de cât tabelul mai sus amintit citiţi şi acest volum al aceluiaşi autor, dar numerele romane şi arabe de după simboluri tot nu puteţi afla ce înseamnă). Cea de-a doua menţiune, şi ultima din volum, o găsim la paginile 38-39, şi se referă la faza 1b a castrului cu incinta de pământ: "Dintre armele găsite în castru există un număr mare de piese datate în această perioadă (Gudea 1991, p. 73 fig. 7; Gudea 1994, p. 86. fig. 7). În tabelul întocmit, sugerând departajarea cronologică pe tipuri (legenda) se poate constata că domină încă lăncile (faţă de suliţe), dar se poate constata o scădere reală a dimensiunilor acestor arme. Fig. 22".⁹ Ilustraţia lucrării este compusă din două planşe: una cu arme (fig. 21 - "Materiale arheologice datând din etapa castrului de piatră [deci se pare că erau arme şi în castru de piatră nu numai în cel de pământ aşa cum rezultă din text]: diverse arme găsite în castru (pumnal de luptă, vârfuri de lănci, de suliţe, de săgeţi)") şi una cu un tabel sinoptic (fig. 22 - "Tabel cronologic cu repartizarea diferitelor tipuri de arme pentru lupta la distanţă (L=lance; SU=suliţă; SA=săgeată) - acum poate să înţeleagă şi un străin care citeşte tabelul ce vor acele semne cabalistice). Consultând trimiterea bibliografică (atât cât se găseşte la biblioteca Institutului de Arheologie "V. Pârvan") aflăm că "In Bologa wurde das kleine kastell con der Cohors I Ulpia Brittonum errichtet; nach 110/115 n.Chr. wurde das grosse Erdkastell durch des Cohors II Hispanorum und I Aelia Gaesorum erbant; diese beiden Einheiten errichteten auch das Steinkastell zu Beginn des 3. Jh.n.Chr. Die Anwesenheit der Gaesati-Einheit, kann die Ursache der Vorherrshaft der grossen Lanzenspitzen (gaesa) in Bologa sein."¹⁰ iar din tabele lămurim definitiv misterul siglelor din tabelul sinoptic - ele reprezintă tipuri şi subtipuri de piese. Completând din nou cu lucrarea domnului Petculescu aflăm că la Buciumi s-au găsit: o baretă de teacă, 4 buterole, 5 prinzătoare de teacă, un pumnal, un vârf de suliţă, un obrăzar (fragment de coif), 7 fragmente de loricae segmentatae, două fragmente de loricae squamatae. ¹¹ Cea de-a treia lucrare din seria de la Zalău este semnată de Dan Tamba şi este intitulată: *Das Römergrenzkastell von Românaşi-Largiana. Ea este structurată în şapte părţi (introducere, istoric al cercetării, fazele de construcţie ale castrului, aşezarea civilă, necropola, civilizaţia romană din castru şi localizarea materialului arehelogic) şi anexe. În cadrul punctului referitor la materialul arheologic din etapa castrului de pământ nu găsim nici o referire la arme, în schimb pentru etapa castrului de piatră aflăm că "în chip firesc la Românaşi au fost găsite arme romane, vârfuri de suliţă sau lance (fig. 17, 1-2), vârfuri de săgeţi, unelte: cuţite [...]"¹². Ilustraţia armelor se rezumă numai la această figură 17 - "Unelte şi arme de fier (vârf de lace, suliţe, cuţite) şi un inel de fier" - piesele nu sunt numerotate.¹³ Volumul din seria de la Zalău, care este ceva mai bine realizat, aparţine cercetătorilor Al. Matei şi István Bajusz - Castrul roman de la Romita-Certiae, Zalău, 1997. Volumul este structurat în zece părţi (introducere, istoricul cercetării, fazele de construcţie ale castrului, unităţile militare din castru, termele, sşezarea civilă, necropola, drumul imperial, populaţia, observaţii privind materialul arheologic) şi anexe. Materialul arheologic este prezentat pe materialul folosit la fabricare (ceramică, fier, bronz). Iată ce găsim la piesele din fier: "Între armamentul descoperit domină armele defensive de categorie «grea», în special vârfuri de lănci de dimensiuni mari: 4 piese cu o lungime de 21.25 cm, alte 4 între 15-20 cm. Ele xunt în formă de pară, frecvente în castrele Daciei (Gudea 1991, p. 69-80) (pl. LXXI-LXXII). Acestea sunt completate cu călcâie de lance, de dimesiuni variabile. Armamentul defensiv este slab reprezentat: câteva vârfuri de săgeată de catapultă (pl. LXXIII/2-4) şi un vârf de pilum fragmentar (pl. LXXV/1). Interesantă este o piesă conică de 25 cm lungime, probabil un "călcâi" de lance (pl. LXXIII/6). Trebuie să remarcăm că un fragment de lamă curbă, relativ groasă (mai groasă de cât secerile sau coasele), pe care o considerăm a fi fragment de sica (pl. LXXIII/1). Aceste piese de armament se completează cu ţăruşi de cort şi ghimpe anti-cal (pl. LXXIV/5), un fragment de prinzător de teacă (pl. LXXV/3)."¹⁴ Iar câteva pagini mai încolo găsim: "echipamentul militar, sau accesoriile lui, apar fragmentar şi sporadic [între piesele de bronz]: câteva plăcuţe de zale de la lorica squamata (pl. LXXX/1-3), balama şi "rama" de lorica segmentata (pl. LXXX/4, 8), pandantive de cuirasă (pl. LXXX/5, 6). precum şi o placă de buterolă (pl. LXXX/7)"¹⁵ şi "materialul litic se completează [...] şi cu un proiectil de onager (pl. LXXXIV/2)".¹⁶ Precum se poate observa, această lucrare poate fi folosită din punct de vedere ştiinţific - avem descrierea pieselor şi numărul lor, precum şi o ilustraţie bogată şi bine realizată (inclusiv piesele din planşe sunt numerotate individual - pl. LXXI, LXXII, LXXIII - "Castru - arme de fier"; pl. LXXIV - "Castru - 1. vârf de pilum; 2-4 cuie de cort; 5. ghimpe anti-cal (din fier)"; pl. LXXX - "Castru - Piese de echipament militar"; pl. LXXXIV - "Castru - piese din piatră" - astfel încât oricine să poată face referire la ele). Cea de-a treia lucrare a arheologului N. Gudea se intitulează Das Römergrenzkastell von Moigrad-Pomet. Porolissum 1., şi are aceeaşi structură cu celelalte două cărţi ale sale adică: nouă părţi (intraducere, istoric al cercetării, fazale de construcţie ale castrului, evenimentele din viaţa castrului, aşezarea civilă, necropola, termele, aspecte ale civilizaţiei romane din castrul de la Bologa şi localizarea materialului arheologic) la care se adugă anexele. Referirile la armament din lucrare sunt următoarele "[în perioada castrului de pământ] pot fi datate o parte din arme din fier (Fig. 37), obiectele de uz casnic (cuţite, chei, instrumente etc.). Lor li se adaugă piese de bronz fie de la echimapentul militar (fibule, aplice pandantive, plăcuţe de la cămaşa de zale etc.), fie obiecte de uz casnic."¹⁷ şi pentru perioada castrului cu incinta de piatră "între armele găsite există tipuri şi variante care datează din această perioadă. Fig. 34-35. Se constată o creştere a ponderii armelor mai uşoare. Fig. 37. Alături de arme s-au găsit şi părţile lor auxiliare, susţinătoare de teacă, buterole etc. Fig. 36 [...]".¹⁸ În acest volum lista ilustraţiilor este prost tipărită, ceea ce îl face inutilizabilă (sper ca în această situaţie să fie numai exemplarul consultat de mine de la Institutul de Arheologie din Bucureşti), iar planşele cu arme sunt următoarele: fig. 34 - "Tipuri de vârfuri de lance găsite în castru"; fig. 35 - "Tipuri de vârfuri de suliţă găsite în castru"; fig. 36 - "piese auxiliare de armament: susţinătoare de teacă, buterole de la teci de săbii" (planşe ale căror piese nu sunt numerotate individual şi deci nu se poate face trimitere la ele); fig. 37 - "Schema cronologică şi tipologică pentru armele din castru" (care din nou nu are legendă şi deci ar trebui să consultăm volumul al doilea din serie, unde am văzut că ni se explică ce înseamnă o parte din acronime). De castrele de la Gilău s-a ocupat Dan Iasc în lucrarea Castrele de cohortă şi ală de la Gilău, pe care a împărţit-o în trei părţi (istoricul cercetării, fazele de construcţie a castrelor şi concluzii) şi anexe. Menţiunile cu privire la armament le găsim numai în pasajele referitoare la Castrele Gilău I şi III. Astfel din primul nivel al castrului Gilău I, în caseta din camera b "au ieşit monede de la Domitianus şi Traianus precum şi fragmente notabile de lorica squamata"¹⁹. Iar în paginile referitoare la Gilău III aflăm că "de asemenea au apărut numerose piese de echipament medical şi militar, obiecet şi arme din fier care atestă bogăţia materialului arheologic din barăci"²⁰. În cadrul textului este ilustrată la pagina 24 "fragment de lorica squamata" (probabil cel pomenit la pagina 33 pentru Gilău I)²¹. Între planşele de la anexe găsim şi două care conţin piese de armament: pl. XXVI - "Arme. Vârfuri de lance şi săgeţi; teacă de pugio (11)" şi pl. XXVII - "Obiecte de fier. 2. Prinzător de coif. 4. Piron de cort. 1, 5. Unelte. 6, 7. Cheie şi element de zar. 8. Lampă" (de remarcat că piesele din planşele din această carte sunt numerotate individual). Cea de-a şaptea carte din serie aparţine cercetătorului Mihai Bărbulescu şi este intitulată Das Legionslager von Potaissa (Turda) şi cuprinde opt capitole mari (Potaissa şi Legiunea V Macedonica, istoricul cercetării, poziţia geografică şi caracteristici generale, sistemul de fortificaţie, organizarea internă, analiză arhitectonică, materialele arheologice şi un ghid practic de vizitare) precum şi anexele. fragmentul referitor la armamentul din castrul de la Potaissa este pentru încă o dată extrem de restrâns şi face o selecţie subiectivă a materialului, indicând ce piese sunt de interes şi prin excludere care nu ("cea mai interesantă piesă de echipament militar este o bucată dintr-o cămaşă de zale"). Dar iată care este, in extenso, fragmentul: "Echipamentul militar e reprezentat de catarame, aplice de centură, butoni, pandantive, fragmente de lorica etc; s-au descoperit şi piese de harnaşament. Armamentul descoperit constă mai ales din vârfuri de pilum, o sabie scurtă, prinzătoare de teacă, buterole de bronz, fier şi os etc. (Fig. 29) (Petculescu 1983, p. 458 sqq; Petculescu 1991, p. 392-394). Cea mai interesantă piesă de echipament militar este o bucată dintr-o cămaşă de zale (lorica squamata), cu aproape 3000 de solzi de bronz (fig. 35/5). Este partea de peste umeri, cu răscroiala de la gât şi puţin din spate. Păstrându-se foarte bine şi ţesătura din pânză de in, s-a putut studia felul în care şiragurile de solzi de bronz se coseau în suportul textil, într-o manieră similară celei cunoscute prin descoperirea din castrul de la Carpow (Wild 1981, p. 305-306). Între pliurile bucăţii de cămaşă de zale s-a găsit o garnitură de armură cu chipul Minervei (Bărbulescu 1991, p. 28)"²². Astfel dacă din descrierea domnului Bărbulescu nu putem să ne facem o idee asupra armamentului din castrul de la Potaissa cel puţin îl putem folosi pentru un studiu asupra armamentului defensiv, dar şi aici doar pentru o descriere deaorece nu ni se pomeneşte câte alte fragmente au mai fost găsite şiîn ce împrejurări. Ilustraţia lucrării referitoare la armementul roman din castru este reprezentată de planşa 29 - "Piese de echipament militar (1-14), harnaşament (16-18), prinzător de teacă (15), buterole (19-20)". Se observă şi aici că, în ciuda faptului că piesele sunt numerotate, primele 14 sunt puse la grămadă, cu toate că se poate observa că între ele se găsesc catarame, butoni de harnaşament (sau nituri), pandantive etc. aşa că pentru încă odată valoare ştiinţifică a ilustraţiei lasă de dorit. Lucrarea care încheie seria de la Zalău aparţine pentru încă odată cordonatorului ei, N. Gudea, şi este intitulată Der Meseş-limes. Die vorgeschobene Kleinfestungen auf dem westlichen Abschnitt der Grenz der Provinz Dacia Porolissensis*, Zalău, 1997. Această lucrare are patru părţi (introducere, constatări cu caracter tehnic, arheologic şi istoric, lista fortificaţiilor şi repertoriul fortificaţiilor) şi anexe. La discuţia generală cu privire la materialul arheologic, unde se şi pomeneşte că el este în general destul de puţin, N. Gudea ne spune că "[...] armele indică tipul de armament folosit [...]"²³ (!?!?!?!?) În cadrul repertoriului găsim referiri la armament doar în cazul a trei castre: Poieni 2, Rimbuşoiu şi Sub Druia. Pentru castrul Poieni 2 (com. Poieni, jud. Cluj) se pomeneşte "un vârf de suliţă"²⁴; în castrul Rimbuşoiu = Coasta Rimbuşoaiei; sat Hodiş, Com Poieni, jud Cluj "C. Torma meţionează vârfuri de lănci"²⁵ iar în cel de la Sub Druia (sat Stâna, oraş Zalău, jud Sălaj) Gudea aminteşte de un "vârf de lance".²⁶ În ceea ce ilustraţia armelor la pagina 17, figura 4 găsim un "vârf de suliţă din fier. Turnul nr. 4"²⁷ (problema care se pune este că ilustraţie există la pagina 17 dar nu conţine nici un număr de figură). Concluzia care se impune la sfârşitul acestei expuneri ar fi aceea că seria editată la Zalău lasă foarte mult de dorit în ceea ce priveşte conţinutul ştiinţific. Descrierea defectuoasă a materialului arheologic mă determină să consider că aceste lucrări (eventual cu excepţia celei a lui Alexandru Matei şi István Bajusz) nu pot fi folosite decât pentru a fi pomenite într-un istoric al cercetării problemei castrelor romane din Dacia. Avansarea unor concluzii de către autori (că numărul armelor de un tip creşte sau scade, aşa cum face N. Gudea) mi se par nefireşti în condiţiile în care cifrele pe care se bazează nu sunt expuse.
Ştefan ROŞEANU

Back to Top

Note
1. Gudea, Nicolae - Das Römergrenzkastell von Bologa-Resculum, Zalău, 1997, p. 41 2 Ibidem, p. 46-47 3 Ibidem, p. 56 4 Ibidem, p. 68 5 Ibidem, fig. 23 6 M. Petculescu - Armamentul roman în Dacia în secolele I-III, Teză de doctorat, Institutul de Arheologie "V. Pârvan" al Academiei Române, 1999, p 176-199 7 N. Gudea - Castrul roman de la Buciumi, Zalău, 1997 8 Ibidem, p. 28 9 Ibidem, p. 38-39 10 N. Gudea - Römisce Waffen aus den Kastellen von Dacia Porolissensis, în Ehemeris Napocensis, 1, 1991, p 73 11 M. Petculescu - op. cit., p. 177-208 12 Dan Tamba - Das Römergrenzkastell von Românaşi-Largiana, Zalău, 1997, p. 28 13 Ibidem, fig. 17 14 Alexandru Matei şi István Bajusz- Castrul roman de la Romita-Certiae, Zalău, 1997, p. 125-126 15 Ibidem, p. 127-128 16 Ibidem, p. 131 17 Nicolae Gudea - Das Römergrenzkastell von Moigrad-Pomet. Porolissum 1, Zalău, 1997, p 31 18 Ibidem, p. 37 19 Dan Isac - Castrele de cohortă şi ală de la Gilău, Zalău, 1997, p. 33 20 Ibidem, p. 71 21 Ibidem, p. 80 22 M. Bărbulescu, op. cit., p. 45-46 23 Nicolae Gudea - Der Meseş-limes. Die vorgeschobene Kleinfestungen auf dem westlichen Abschnitt der Grenz der Provinz Dacia Porolissensis, Zalău, 1997, p. 31-32 24 Ibidem, p. 39 25 Ibidem, p. 42 26 Ibidem, p. 69 27 Ibidem, p. 92


Back to Top

Bibliography

Bărbulescu, Mihai - Das Legionlager von Potaissa (Turda), "Führer zu archäeologischen Denkmälern in Dacia Porolissensis. Ghid al monumentelor arheologice din Dacia Porolissensis", 7, Zalău, 1997
Gudea, Nicolae - Römisce Waffen aus den Kastellen von Dacia Porolissensis, în Ehemeris Napocensis, 1, 1991
Gudea, Nicolae - Das Römergrenzkastell von Bologa-Resculum, "Führer zu archäeologischen Denkmälern in Dacia Porolissensis. Ghid al monumentelor arheologice din Dacia Porolissensis", 1, Zalău, 1997
Gudea, Nicolae - Castrul roman de la Buciumi, "Führer zu archäeologischen Denkmälern in Dacia Porolissensis. Ghid al monumentelor arheologice din Dacia Porolissensis", 2, Zalău, 1997
Gudea, Nicolae - Der Meseş-limes. Die vorgeschobene Kleinfestungen auf dem westlichen Abschnitt der Grenz der Provinz Dacia Porolissensis, "Führer zu archäeologischen Denkmälern in Dacia Porolissensis. Ghid al monumentelor arheologice din Dacia Porolissensis", 8, Zalău, 1997
Gudea, Nicolae - Das Römergrenzkastell von Moigrad-Pomet. Porolissum 1, "Führer zu archäeologischen Denkmälern in Dacia Porolissensis. Ghid al monumentelor arheologice din Dacia Porolissensis", 5, Zalău, 1997
Isac, Dan - Castrele de cohortă şi ală de la Gilău, "Führer zu archäeologischen Denkmälern in Dacia Porolissensis. Ghid al monumentelor arheologice din Dacia Porolissensis", 6, Zalău, 1997
Matei, Alexandru şi István Bajusz - Castrul roman de la Romita-Certiae, "Führer zu archäeologischen Denkmälern in Dacia Porolissensis. Ghid al monumentelor arheologice din Dacia Porolissensis", 4, Zalău, 1997
Liviu Petculescu - Armamentul roman în Dacia în secolele I-III, Teză de doctorat, Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" al Academiei Române, 1999
Tamba, Dan - Das Römergrenzkastell von Românaşi-Largiana, "Führer zu archäeologischen Denkmälern in Dacia Porolissensis. Ghid al monumentelor arheologice din Dacia Porolissensis", 3, Zalău, 1997

[Back to Top] [Home]

The contents of this site - text, images, and data - are intended for personal information only. Written permission from EA-online is required for the publication of any material. Any use of this material should credit the EUROPEAN ARCHAEOLOGY - online.

The contents of this site - text, images, and data - are intended for personal information only. Written permission from EA-online is required for the publication of any material. Any use of this material should credit the EUROPEAN ARCHAEOLOGY - online.

For additional details, send an e-mail to EUROPEAN ARCHAEOLOGY - online

Copyright © 2000 EUROPEAN ARCHAEOLOGY - online
Last modified: November 15, 2000

The contents of this site - text, images, and data - are intended for personal information only. Written permission from EA-online is required for the publication of any material. Any use of this material should credit the EUROPEAN ARCHAEOLOGY - online.

For additional details, send an e-mail to EUROPEAN ARCHAEOLOGY - online

Copyright © 2000 EUROPEAN ARCHAEOLOGY - online Last modified: November 15, 2000

Copyright © 2000 EUROPEAN ARCHAEOLOGY - online
Last modified: November 15, 2000