|
|
|
|
|
ANDREI MIRON, WINFRED ORTHMANN (Hrsg.), Unterwegs zum goldenen Vlies. Archäologische Funde aus Georgien, Saarbrücken, 1995; 343 p., 218 figuri în text + 240 în catalog, 7 hărți în text.
|
|
|
|
Există unele lucrări care, la prima vedere, pot fi incluse în categoria așa-numitelor cărți de popularizare dar, prin conținutul lor, au o reală valoare științifică, așa cum este cazul lucrării de față. Miezul lucrării îl formează prezentarea manifestărilor culturale din Georgia - fiecare capitol cuprinzând o privire de ansamblu a unei epoci (de la neolitic până în antichitate) și a principalelor stațiuni arheologice ale epocii respective, cu o bogată ilustrație - precedat de un capitol (Transkaukasien und Alter Orient) privind relațiile Transcaucaziei cu Orientul, din epoca bronzului până în timpul regatului Kartli și, de un altul, în care se descrie, rezumativ dar la obiect, relieful, clima și unitățile administrative ale Georgiei. Așa cum rezultă din capitolul Neolithikum und Chalkolithikum, factorii climaterici diferențiază estul de vestul Georgiei în două regiuni distincte, cărora le corespund în neolitic și chalcolitic manifestări culturale deosebite: cultura Odischi, grupele Sioni și Majkopi (în vest); cultura Schulaweri, grupul Sioni (în est). Stațiunile reprezentative pentru aceste perioade sunt Schulaweri Gora și Chramis Didi Gora.
Epoca bronzului, împărțită în trei perioade, este tratată mai amănunțit, fiecărei etape fiindu-i dedicat un capitol: Bronzul timpuriu, Bronzul mijlociu, Bronzul târziu și epoca timpurie a fierului. În prima perioadă a epocii bronzului (cultura Kura-Araxes, înmormântările tumulare de tip Martqopi și Bedeni) se constată o schimbare a structurii sociale manifestată prin marcarea persoanei sociale a defuncților (în cadrul înmormântărilor), prin numărul mare de așezări fortificate și dezvoltarea metalurgiei. Descoperirile reprezentative ale Bronzului timpuriu sunt: Kwazchelebi (așezare fortificată în apropierea căreia au fost cercetate 2 cimitire) și necropolele tumulare de la Martqopi și Bedeni (tumuli cu manta cu structură din piatră sau pământ, cameră funerară, defuncții fiind însoțiți de arme și podoabe din bronz, aur sau argint). Cultura Trialeti din Bronzul mijlociu este definită, mai ales, pe baza descoperirilor funerare. Înmormântările tumulare, prin dimensiunile și structura tumulilor (care corespund unei cheltuieli mari de energie socială) presupun existența unei structuri sociale ierarhizate, fapt care reiese și din numărul mare de piese de port din fiecare mormânt sau din prezența carelor din lemn cu patru roți, în unele morminte. Unele tipuri de piese (rapiere, pumnale și vase de argint) cu analogii în arii geografice mai largi aparțineau, probabil, unor persoane care aveau o poziție privilegiată în cadrul schimbului. În Bronzul târziu și epoca timpurie a fierului apar unele schimbări: modificarea tipului de habitat, a tipurilor ceramice, apariția unor tipuri noi de spade și pumnale, apariția metalurgiei fierului.
Un alt capitol (Königreich Kolchis) tratează perioada în care apar informațiile scrise privind acest spațiu geografic, cuprinsă între sec. IX-VIII a.Chr. (când izvoarele urartiene menționează statul "Kolcha" sau "Kulcha") până în sec. II-I a.Chr., când regiunea devine o parte a limes-ului caucazian al statului roman. În estul, sudul și o parte a vestului Georgiei se dezvoltă regatul Kartli, numit în izvoarele antice și bizantine Iberia sau Iveria (capitolul Königreich Kartli).
Capitolul următor, în care sunt prezentate monumente arheologice din Tbilisi (Archäologische Denkmäler im Stadtgebiet von Tbilisi) într-un fel rezumă informațiile din capitolele precedente, în capitala Georgiei fiind documentate descoperiri din chalcolitic până în antichitate. Catalogul descoperirilor întregește informația. Fiecare piesă are o fișă care cuprinde materialul, dimensiunile piesei, contextul și locul descoperirii, datarea, locul de depozitare, prima mențiune și un text concis privind analogiile. Bibliografia, întocmită pentru fiecare capitol, relevă meritul principal al cărții: prezentarea unor monumente arheologice accesibile, altfel, doar din literatură scrisă în limbile georgiană sau rusă. Un tabel cronologic pentru estul și vestul Georgiei încheie lucrarea.
Prezența bronzurilor arsenizate în Bronzul timpuriu, a rapierelor1 și a pumnalelor de argint în Bronzul mijlociu din Georgia oferă noi date privind unele realități arheologice din spațiul de la nord de Dunăre: bronzurile arsenizate din așa-numita "perioadă de tranziție de la eneoltic la epoca bronzului", rapierele (considerate, de obicei, drept dovezi ale relațiilor cu lumea miceniană) și tezaurul de la Perșinari, din epoca bronzului. Alte monumente arheologice - mormintele tumulare din Bronzul timpuriu din Georgia, tumulii din Bronzul mijlociu de la Samtawro, fără oase umane - se înscriu în manifestări caracteristice unor spații mai largi (mormintele princiare din mediul Aunjetitz sau tumulii fără oase umane de la Lăpuș, Susani, Vârtop etc.) sau pot fi argumente pentru caracterul votiv al depozitelor de bronzuri (sanctuarul de la Schilda, din Bronzul târziu).
|
|
Sorin OANȚĂ |
|
 Back to Top
|
|
|
Note
|
1. Gisela Burger, Die transkaukasischen (TK) Rapiere und die Möglichkeit ihrer Verbindungen mit anderen Rapierzentren im zirkumpontischen Gebiet, Relations Thraco-Illyro-Helléniques, București, 1994, 207-218.
|
|
|
[Back to Top]
[Home]
|
| |
Citation of paper/Citation de l'article
ANDREI MIRON, WINFRED ORTHMANN (Hrsg.), Unterwegs zum goldenen Vlies. Archäologische Funde aus Georgien, Saarbrücken, 1995 (bookreview by S. Oanță), in EA-online, Mar. 30, 2001 (www.archaeology.ro/so_rec2.htm)
|
|
|
|
| |
The contents of this site - text, images, and data - are intended for
personal information only. Written permission from EA-online is
required for the publication of any material. Any use of this
material should credit the EUROPEAN ARCHAEOLOGY - online.
Copyright © 2000 EUROPEAN ARCHAEOLOGY - online
Last modified: March 30, 2001
|
|
|
