Aș dori să mă refer la punctul 2 dintre cele afișate.
Când eram elev, familia mea a discutat despre Funar și rolul arheologiei din Cluj. Am crezut că era o treabă urâtă a muzeologilor din Muzeul Național a Transilvaniei. Am hotărât să mă înscriu la universitate tot la Cluj. Era, după cum știam, cea mai mare din Ardeal și nu am crezut că are legătură cu Funar.
Am început să studiez arheologia. Nu știu dacă este chiar corect. Metodologie nu prea am învățat. Un curs, a profesorului Dan Isac, era mai mult unul de istoria arheologiei și o tribună pentru ceea ce lucra el. Era chiar agresiv când vorbea despre altceva decât despre arheologie romană.
Sunt maghiar și catolic. Nu prea mă interesau dacii. Dupa unele semne, nici profesorii români nu mai erau foarte convinși că erau așa de grozavi și făcuseră poporul român. Treaba lor. Romanii erau interesanți, dar obositor de mulți. Am vrut să știu mai multe și după romani. Dar nu am aflat. Totul se oprea. Am devenit nerabdător. Vroiam să cunosc pe slavi, pentru că au contribuit și la nașterea poporului maghiar. Ca și pentru poporul român. Dar nu s-a putut. Nici despre avari sau germanici. Știu un pic de germană și mă gândeam că aș fi putut sa mă ocup și cu sașii. Dar nimeni nu știa dacă exista sau nu o arheologie a sașilor.
De la cei doi profesori maghiari de arheologie nu puteam învăța prea mult. Domnul Bajusz este un om blând. Asistentul este un șmecher care trebuie să învețe el, apoi să încerce să mă învețe el pe mine. Ca orice bun maghiar, am fost în patria-mamă. Acolo am aflat că la Cluj ar fi cine să mă învețe ce doream. Dar nu erau la Universitate. Nu vreau să rămân în Ungaria, eu vreau sa lucrez aici, unde m-am născut.
Tot atunci, și cu net-ul, am văzut că orice facultate de arheologie din Europa pregăteste studenții pentru toate epocile, în mod egal. De ce nu și la Cluj? Îi silește cineva să facă așa?
Am început să mă supăr. Profesorii mei cei mari ce făceau? La unele cursuri nu ar fi meritat să mergem (Ioan Glodariu), pentru că se putea citi din cărțile lui. La fel și la prietenul domnului profesor Glodariu, simpaticul domn Eugen Iaroslavski. Apoi, practica arheologică și examenele erau un fel de vânătoare de studenți pentru tabere de profesori. Daca erau primiți, rămâneau în tabăra aia pâna la capăt. Cei care nu găseam profesori eram lasați să facem ce vrem. Chiar și nimic.
Am aflat că la Alba Iulia se face preistorie la facultate. La Sibiu, evul mediu. Acum, eu și colegii mei ce să facem? În fiecare an să mergem în altă parte, ca să ajugem buni arheologi și să putem să ne găsim locuri de muncă?
Doi profesori de-ai noștri, Ioan Glodariu și Mihai Bărbulescu au condus Comisia Naționala de Arheologie. Dacă Facultatea de arheologie de la Cluj, unde conduc secția de arheologie, arată așa cum am scris, nu vă mirați că nu au făcut ceva pentru toată arheologia din România. Eu cred că nu le pasă! Sunt bine plătiți, au poziție în societate, așteaptă să se facă academiceni și gata!
Cred că de noi studenții se bate joc. Spuneți ce să facem?

Un student de la linia maghiară
Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Istorie, Secția Arheologie

Notă:
1. Opinia studentului de la Universitatea Babeș-Bolyai, care se regăsește pe această pagină, este publicată, deși politica noastră editorială nu urmărește încurajararea „anonimelor”. Am ales totuși să încălcăm această politică - deși sperăm să numai fim puși în această situație - deoarece dorim ca paginile acestui site să constituie în permanență un spațiu unde se pot desfășura discuții libere, pe teme de actualitate pentru arheologia regiunii în care viețuim, fără inhibițiile cauzate de teama unor potențiale repercursiuni. Românii ne-au demonstrat cu prisosință în ultimii ani că nu au exercițiul dialogului, toate deviațiile – de stânga sau de dreapta – fiind aspru criticate și sancționate.
Totodată, considerăm că trebuie să trecem peste stângăciile de limbaj și să vedem mesajul. Discuția despre evoluția arheologiei românești nu este apanajul scolasticilor și a limbajului savant/de lemn, ci la ea pot participa toți cei care consideră că schimbul de idei și informații poate conduce la construirea unui cadru în care arheologia să funcționeze ca o știință și nu ca o latifundie.
Sperăm că alte texte vor veni să se alăture celor deja publicate. De data aceasta semnate.
Echipa archaeology.ro

Pentru opinii si reactii: contact@archaeology.ro