Doamnei Mona Muscă
Ministrul Culturii și Cultelor
București 16.03.04

Stimată Doamnă Ministru,

Printr-o măiastră lovitură, mult discutatul doctor în istorie și autor Mircea Victor Angelescu, până mai ieri directorul Direcției Generale a Patrimoniului Cultural, a reușit uimitoarea performanță de a transforma plagiatul din cele 2 + 2 cărți ¹ "ale sale" în "coincidență de text(e)". Această realizare, unică în felul ei, a fost considerată, probabil, de către unii înalți și mai puțin înalți demnitari și funcționari ai Ministerului Culturii și Cultelor, un pas considerabil înspre mult râvnita integrare în U. E., din moment ce au primit-o cu un entuziasm de invidiat.

Dar nu asupra acestui extrem de grav lucru aș vrea să insist.

Dublul plagiat -coincidență de texte nu este singura realizare a funcționarului devotat trup și suflet Ministerului, MAV (adică Mircea Victor Angelescu, doctor și autor). Cea mai importantă dintre ele s-a cristalizat, în urma unor eforturi de tot felul, prin transformarea Comisiei Naționale de Arheologie și a Comisiei Patrimoniului Istoric în instrumente docile ale Politicului, prin decăderea lor la nivelul "noi ne prefacem că gândim, ei se prefac că ne ascultă". Cu alte cuvinte, amintitelor comisii li s-a impus un - aproape inutil - rol consultativ, deschizându-se noi și plurivalente posibilități de acțiune abuzului. Unul dintre cele mai grave s-a văzut atunci când, sub protecția unui ordin ministerial, au fost dați afară din Comisia Națională de Arheologie unii dintre cei mai importanți oameni de știință din arheologia românească. Desigur, această însemnată realizare s-a desfășurat sub steagul "restructurării", căruia MAV i-a suflat merituos în pânze.

Pentru ca lucrurile să meargă cât se poate de bine, corabia în aceeași direcție, iar cârmacii din același clan de asemenea, la direcția Institutului Național al Monumentelor Istorice a apărut ca director științific (!) ² d-na Dana Mihai, fostă șefă -sau așa ceva- la firma DALEM. Cine să se mai mire oare, că respectiva firmă, în baza contractului cu Roșia Montana Gold Corporation, avea misiunea de a verifica modul desfășurării cercetărilor arheologice tocmai la năpăstuita Roșia Montană?! Directorul științific, d-na Dana Mihai, comiliton la bine și la greu cu arheologia, și-a asumat în mod public și cu argumente pe măsură, adică hilare, eroarea plagiatului supranumit pe plaiurile dâmbovițene coincidență de text(e). Doamna director științific a fost implantată în fotoliul ocupat odinioară, chiar și în vremurile triste ale dictaturii proletariatului, cu ceva mai multă modestie și pricepere, ca să nu mai amintim de dragostea pentru monumentele țării, de un Richard Bordenache, Grigore Ionescu sau Vasile Drăguț.

Întâmplările arheologice la care a vegheat direct sau și-a adus modesta contribuție în spiritul unei transparențe opace MAV s-au înmulțit însă periculos. Cazul Roșiei Montane a dobândit o tristă notorietate. Nu la fel s-a întâmplat cu alte descărcări de sarcină arheologică, efectuate în locuri plăcute ochiului și spiritului, unde în ultimii ani au fost amplasate vile mici , medii și mari, terenuri de tenis și crame sau alte acareturi necesare si prielnice traiului zilnic. Suntem departe de a crede că apariția acestor binemeritate monumente noi a fost opera directă a d-lui MAV! Acesta s-a limitat să acționeze conform competențelor, adică a suflat în pânze, ajutând, printre altele, lipsita de vlagă Comisie Națională de Arheologie, pe care o conduce în mod direct și energic, să nu emită nici măcar o șoaptă.

Simbol al neputinței Comisie Naționale de Arheologie poate fi considerată, acea groapă implantată în centrul frumosului burg transilvan Cluj-Napoca, menită să aducă dovezi irefutabile ale continuității noastre milenare. Ea n-a adus la rezultatele scontate și, totuși, a rămas în toți acești ani deschisă. Chiar dacă nu s-a găsit continuitate milenară, gropoiul s-a umplut, desigur numai datorită scurgerii vremurilor, cu șobolani, câini și pisici decedate, cu sticle de pepsi, de ginuri, de vodci și poate și de borocko palinci (țuici de caise), dar și cu alte deșeuri ale acestor vremuri, desigur glorioase. Și rânjește hâd gropoiul de ani de zile, la secretarul și diverșii președinți ai Comisiei de Naționale de Arheologie.


Stimată Doamnă Ministru,

viitorul Comisiei Naționale de Arheologie, ca și acela al Comisiei Monumentelor Istorice, poate fi îndreptat cu ajutorul D-voastră. A le acorda în continuare exclusiv un rol consultativ echivalează cu desființarea lor.

În structurile acestor comisii trebuie să-și găsească locul cei mai pricepuți specialiști ai acestei țări. Nu lăsați pe seama unor funcționari care își ascund, în spatele unor vrafuri de merite prefabricate, metehne care - lăsate să acționeze în umbra autorității instituției pe care o conduceți - pot avea urmări grave asupra dăinuirii Patrimoniului acestei țări. În acest domeniu orice pierdere poate însemna o moarte, pentru că este ireversibilă.

Comisia Națională de Arheologie poate fi reorganizată și integrată în structuri logice și clare, așa cum se practică în toate țările civilizate ale Europei. Aceste structuri ar putea fi, și în ceea ce mă privește cred că aceasta este singura modalitate spre normalitate, districtele arheologice, districte care să cuprindă zone istorice cu particularități specifice.

În fruntea acestor districte ar trebui să se afle specialiști recunoscuți, atât pe plan intern cât și pe plan internațional, al căror orizont profesional să depășească cadrul strâmt oferit de actuala organizare administrativă sau de o pregătire profesională limitată mai ales la secvențe cronologice și problematice la fel de înguste.

Conducătorii districtelor ar trebui să reprezinte Consiliul Comisiei Naționale de Arheologie. Sarcina lor ar consta în prezentarea spre dezbatere a problemelor specifice zonelor cultural-istorice.

Elaborarea strategiei generale a cercetării arheologice din România ar trebui să fie rezultatul analizei aprofundate și responsabile a problemelor zonelor culturale-istorice și a integrării lor în cadrul general al țării.

Mi-am permis să vă adresez aceste numai câteva "reflecții arheologice" contrariat și neputincios în fața fenomenului, se pare din ce în ce mai îndrăgit și în ascensiune - chiar dacă numai la subsolurile științei românești - al transformării unui plagiat în coincidență de text(e).

D-voastră aveți puterea să faceți ca lucrurile să meargă mai bine. Ar fi păcat să nu o faceți.

Cu stimă,

Dr. Radu Harhoiu
Șeful Secției de Arheologie Medievală
al Institutului de Arheologie "Vasile Pârvan" al Academiei Române


Note:
1. Primele două la care mă refer au apărut sub formă tipărită în decembrie 2004. Celelalte două ar fi forma găzduită pe site-ul www.cimec.ro. Acestea din urmă reprezintă variante "amestecate" ale formelor tipărite anterior.
2Despre competența știintifică a d-nei nu ne pronunțăm aici. Ea poate fi oricând evaluată din scrierile pe care le semnează.

Pentru opinii si reactii: contact@archaeology.ro