Domnilor Colegi Arheologi !

Episodul plagiatului lui Mircea Angelescu s-a consumat, precum ați aflat. Cel puțin pentru interesul nostru.
El a adus câteva învățăminte. Există o forță de reacție a breslei, alături de o mare cantitate de inerție (diferit motivată). A fost, cum scriam, un simplu moment, care nu poate constitui un scop în sine și nu ar trebui să însemne un început furtunos, cu sfârșit lamentabil. Să-l considerăm un simplu exercițiu de atitudine.
În general, arheologii au fost socotiți ca cei mai combativi dintre istorici. Să vedem dacă, într-adevăr, afirmația este confirmată de realitate. Tocmai de aceea, pentru a anticipa orice alte „directive” superioare ale vreunui nou despot luminat pus în fruntea administrației centralizate, ar trebui să ne stabilim prioritățile, strategiile, modul de lucru, statutul profesional...
Vă propunem spre reflexie un set de probleme care ar putea avea importanță covârșitoare pentru destinul nostru:

    1. Cum anume credeți că ar trebui să fie evaluată, în mod corect, calitatea de expert și specialist în arheologie ?
    2. „Sesiunea Națională Anuală de Rapoarte Arheologice” funcționează cu mari deficiențe. Cum credeți că ar trebuit continuată ori, dimpotrivă, reorganizată ?
    3. Cum ar trebui să funcționeze „Comisia Națională de Arheologie” (alegerea membrilor, autoritate, funcționare concretă etc.) ?
    4. Ce deficiențe prezintă învățământul arheologic universitar din România și cum vedeți remedierea situației ?
    5. Care vă este opinia în legătură cu „arheologia de contract” și felul de retribuire al arheologilor care sunt obligați să o practice ?
    6. Cum poate fi apreciată, la această oră, contribuția cercetării arheologice administrate de către Academia Română ?
    7. Care ar fi criteriile după care ar trebui finanțată centralizat cercetarea arheologică din România ?
    8. Cum ar trebui deblocat sistemul de depozitare al informațiilor arheologice din cadrul instituțiilor legal deținătoare ?
    9. Ce idei aveți despre constituirea băncilor de date pentru arheologia din România ?
    10. Așteptăm opinii despre revuistica de specialitate din România.

Nu suntem o turmă, ci un florilegiu de personalități. Deci orice intervenție contează ! De fapt, a fiecăruia în parte: îndeosebi a celor tineri, care au săvârșit abia primii pași în profesiune și care vor trăi în stările pe care vom ști sau nu să le facem gestionate; mai ales a acelora care au o carte de vizită profesională solidă și aflată dincolo de orice dubiu. Ați putea chiar să răspundeți că ar trebui să ne vedem de alte treburi (familie, coșniță, șefi, cuvinte încrucișate, jocuri electronice sau agricultură). Sau să ne lăsați, prin tăcere, să gândim și să luptăm pentru voi...
Să nu vă treacă cumva prin cap că am reprezenta un grup de presiune ori o „gașc㔠cu scopuri absconse. Fiecare nu facem decât să încercăm să căutăm certitudini într-o lume cu busola pierdută, care este România. Vremea a arătat că am greșit grav așteptând să se facă reforme, haideți să le facem noi înșine !
Fiece regim democratic va trebuie să respecte aceste opinii dacă ele sunt raționale și majoritare. Vom găsi mijloacele să fim persuasivi. Vă îndemnăm deci să dați curs acestei provocări, cu curajul care vă caracterizează: în întregime sau parțial, punctual, la obiect, deschis.
Vă așteptăm !

Dr. Adrian Andrei RUSU
(Institutul de Arheologie și Istoria Artei, Cluj-Napoca)

Pentru opinii si reactii: contact@archaeology.ro