Vine... E tot ăla de la ultimele acțiuni. Nici măcar nu arată bine, la câți ani o avea (cred că vreo 3-4 mai mulți ca mine, oricum arată cam nasol, treaba lui... Oricum e tare, la vâsta lui să aibă două grade peste mine, pesemne are spate... Ori mănâncă gras, ori bea cam mult, poate are prea multe răspunderi, că și rapoartele astea îți manâncă sufletu') E ceva, ori nu se simte bine, ori face ceva în afara casei! Parcă e mai obosit ca ultima dată. Zic că s-ar putea să fie adevărat ce mi-a zis în iunie Gigi, s-a băgat în alte alea... Pe cât mi-aduc aminte, zicea de ceva, că-și face o casă pe lângă București, unde ar fi niște terenuri la 20 EU mp, pân' primăvară. Mă rog...

- Să trăiți!, încă n-a-nceput, aveți aici un loc, vă rog, vi l-am păstrat, că s-ar putea să se umple sala... De aici se vede și se aude bine, anume l-am ținut, de juma' de oră... Mă gândeam că aveți tot felul pe cap, și cu blocajele astea de circulație, nu poți să știi niciodată când ajungi...
- Da' tu ai unde să stai?
- Nu vă faceți probleme, am haina pusă alături de scaunul dvs.
- Se circulă greu în București, nu credeam că o să fac până aici peste o oră...
- E prea multe mașini, ca și cadru îmi pare foarte rău, da' nu poți să ajungi aproape niciodată la timp în dispozitiv, cum scrie la regulament... Părerea mea că ar trebui făcut ceva... Nu credeți?
- Zici bine, eu, dacă mă întrebi, nu le-aș mai da la toți carnete și mașini, mai ales că râde de tine, când ai nevoie să te bagi, toți crede că e mari și tari și face pe nebunii. Nu mai înțelege unde e respectul. Chiar și unii dintre-ai noștri nu mai face distincția între serviciu și problemele personale. Păi uite, io mă chinui cu mașina asta de patru ani, nu zic, erea bună, da' acu are șaij' de mii, și știi cât am avut grijă de ea! ai pormă mi-au luat și girofaru', că cică numa' aia mai mari are voie!
- Eh, doamna ce face?
- E bine, nu ne înțelegem pe designul după interior la casă, știi cum e ele, nu vrea să cedeze niciun pic, cumva are și ele nițel dreptate, treaba lor. Știi că țin la ea, mi-a dat numa' sfaturi bune și m-a și ajutat, nașu', știi tu, e din partea ei, ce să fac... E om de trebă și ține cu familia. Ai văzut că nu m-ascund, dacă nu era el, acu eram încă pe la bază, deși mereu mi-am făcut treaba calumea. Nu tu casă, nu tu masă, pe primul plan serviciul... Îți zic și ție, că ești băiat bun, fără cineva mai sus te cam plafonezi, poți să muncești ca hamalii, că degeaba. Tre să fie cineva care să te "vadă", normal și tu trebe să nu-i ieși din cuvânt, dacă vrei să-ți meargă bine, că nu mai suntem chiar tineri, mă rog, tu încă ești, da' cât durează asta? Vine copiii, soția e cu pretenții, nu mai ține ca pe vremuri, la tinerețe. Mai vrei și tu să fii respectat, și știi, ăștia mai mult de frică pricepe, ce le pasă lor că îți tocești coatele în tot felul de misiuni, că n-ai când să-nchizi ochii, zi și noapte. Tre să ieși în față... Pân' la urmă e care pe care.
- Așa e, cum ziceți dvs. Mă scuzați, chiar mă gândeam de mai multă vreme, n-ar fi un loc și pentru mine în serviciu la dvs.? Mi-a plăcut întotdeauna să lucrez cu oameni de acțiune și de cuvânt ca dvs., cu vederi largi și care înțeleg problemele pe toate fețele, unde te simți în miezul lucrurilor.
- Da... Domne, încă nu prea știu, că sunt cereri multe și Parlamentu' mereu zice că nu sunt bani. Oamenii noștri are răbdare, problema e că nu avem înțelegere la șefu' comisiei... Vedem, poate, mai dă-mi un semnal peste vreo lună-două, dacă nu ne mai întâlnim pe linie de serviciu. Eu zic că ești băiat finuț, numa' să-i mai lași pe băieții ăia. Vorbiți cam mult și cam deranjați, mai ales când vă apucă, spre dimineață. atii că totul se aude, oricum, vezi, e unu' pântre voi care nu-ți vrea binele, ai grije...
- Am înțeles, să trăiți, mulțumesc pentru sfaturi. Oricum nu prea m-am mai văzut cu ei, cam bat apa în piuă, chiar dacă uneori le zic pe bune; m-am tot gândit, și zic că mai mult e frustrați, chiar dacă are studii, după moda nouă...
- Lasă tu modele, ce cursurile noastre nu sunt bune? Da' seminariile, da' reciclările? ce știe ei? buchea manualelor, experiență ioc, tari în gură. Bagă-ți mințile în cap!
- Am înțeles, or fi ei, unii băieți buni, da' nu prea văd să aibe viitor, aveți dreptate, ca de obicei...
-Așa! Mai bine, ia zi, eu aș avea niște treabă și văd că încă nu i-a venit rândul, că și aștia se-ntind la vorbă, ca la pomană: dă-mi și mie un telefon mai de seară și zi-mi într-un minut ce a zis, să fac și eu raportul; sau mai bine, dă-mi și mie pe mail raportul tău, că dacă suntem amândoi, ce rost are să stăm și unu' și altu'?
- Nicio problemă, scrieți-mi și mie adresa dvs. și vă servesc.
- Bine, o să te am în vedere. Hai că tre să plec, mai vorbim, noroc!
-Să trăiți!
-Stai nițel, de fapt, ce vrea ăștia? Zi pe scurt, că e târziu.
-Pe scurt e că unu' din ăștia l-a prins acu' vreo doi ani pe unu' de la Ministerul Culturii cu niște lucrări, ceva cu arhiologie sau geologie, parcă, mă rog, de care zicea că le-a copiat după niște lucrări străine și le-a publicat pe numele lui. Că asta se cheamă "plagiat" (adică furt de drepturi intelectuale). Cum a făcut și ministru' ăla al sănătății, Beuran îi zicea, sau alții. O vreme, ăsta cu arhiologia, s-a retras din funcție, a acoperit treaba, că ăia de la care a copiat n-a avut pretenții, unii de pân Anglia. Cică legea din România nu prevede autosesizarea Parchetului. Justiția nu acționează decât dacă se depune plângere în cauză. Mă rog, omu' și-a văzut de ale lui, a activat mai departe în domeniu și acu' vreo câteva luni a revenit la o funcție mai mare decât avea atunci, tot în minister.
-Bun, și?
-Păi, ăilalți s-a agitat și ei o vreme, a bătut toba, se lua de sistem, că cum se poate tolera așa ceva, că trebuie atitudine clară, că e furt, că sistemul e arbitrar, că deciziile se iau decât de câteva persoane, că virgulă Comisia lor de specialitate e doar o marionetă la mâna ministrului. Eh, aici e chestia, d-aia cred ca am fost trimiși aici, să nu fie vreo atingere majoră adusă sistemului...
-Da', încă o dată, ăștia ce vrea, sunt organizați?
-S-ar zice și că da și că nu. De vrut, nu m-am prins nici eu ce vor. Aparent, nu cer nimic pentru ei. Zic că ori sunt foarte abili, ori bătuți în cap. Poate și-și, unii dintre ei. Nu-s mulți, îi cam numeri pe degete.
-Hai că tre să plec, fii vigilent și nu mă uita cu raportul, salut.
-Să trăiți!

1. "Breasla" arhiologilor dorește în spiritul tradiției sale și a integrării în structurile europene statut și tratament de autonomie din partea autorităților competente în domeniu, după modelul unor profesiuni liberale ca și avocații, arhitecții, etc. Învățământ organizat, orientat către acest domeniu de cunoaștere care, cel puțin în parte produce legitimare pentru structurile de comandă și autolegitimare pentru șefii de breaslă.
2. Sistemul care funcționează în prezent în domeniu este restrictiv, piramidal, grevat de obișnuințe și reflexe de sorginte comunist-totalitară, conducând la obediență, mimarea cel puțin în parte a unei activități diverse, dar științfic îndoielnică sau nereprezantativă.
3. Consecință directă: descurajarea creativității și rigorii științifice în dauna "succesului" în față autorităților finanțatoare și a publicului.
4. Adaptarea cerințelor europene la domeniul arhiologic din România, chiar dacă în parte, eventual, la nivel teoretic-declarativ ar putea fi folositoare, rămâne grevată la bază de atmosfera de furt "scuzabil" și "otrăvitor" în sistem.
5. "Neputința" sistemului de a se reforma pe baze reale, în mod credibil și funcțional, atâta vreme cât nu se dau exemple clare de respingere ale furtului și sunt încurajate implicit atitudinile duplicitar-împăciuitoare, este un deziderat imposibil de atins și depinde direct de lipsa de voință politică și de interese ale unor grupări economice și informative de a-și plasa la diferite niveluri, inclusiv în domeniul culturii, clientela permanentă sau de conjunctură.

1. Discursul subiectului a vizat aspecte de ordin particular și până la general, atât în arhiologia din România, cât și cu referire la sistemul democratic, cucerire a Revoluției din Decembrie 1989.
2. Atitudinea subiectului, deși plecând de la baze aparent reale, s-a vădit a fi contestatară, răuvoitoare, pernicioasă pentru siguranța statului.
3. Partizanii unor astfel de poziții par a fi puțini ca număr, dar se bucură, măcar în parte, de simpatia nedeclarată a mai multora.
4. Gradul momentan de periculozitate este minor sau mediu, dar nesupravegheat poate escalada către consecințe greu de estimat.

1. Extinderea urmăririi operative asupra subiectului și asupra grupului din care face parte, inclusiv prin utilizarea unei tehnici moderne de ascultare-înregistrare.
2. Infiltrarea sau transformarea unui membru din grupul amintit în agent informativ cu atribuții de raportare periodică (săptămânală).
3. Propunerea pentru unii dintre membrii grupului a unor activități care să le aducă foloase implicit sau explicit materiale, pe baze legale, legate de domeniul în care activează.

Pentru opinii și reacții: contact@archaeology.ro