|
 |
|
| TOTKO STOIANOV, Sboryanovo, Early Iron Age Tumular Necropolis, Sofia, 1997, 239 p., 24 planşe, 65 fotografii, 5 planuri, 3 hărţi, cu tabele şi desene în text. |
|
|
|
Cartea este redactată în ediţie bilingvă (bulgară şi engleză, cu text pe două coloane) şi publică rezultatele cercetărilor efectuate în necropola tumulară din Hallstattul timpuriu de la Sboryanovo, punctul "Nivata na Pevetza" (Câmpul Cântăreţului), în anii 1984, 1986-1987. Lucrarea cuprinde: o introducere, capitolele (cu note la sfârşitul fiecăruia): Necropola. Metode şi stadiul cercetării, Interpretarea descoperirilor. Date ale necropolei, Rituri funerare şi credinţe. Structura socială şi demografică - cu subcapitolele: Analiza componentelor complexului sepulcral, Privire analitică asupra practicilor funerare în Tracia la sfârşitul epocii bronzului şi în prima fază a epocii timpurii a fierului şi O încercare de reconstituire a riturilor funerare şi a credinţelor tracice în timpul primei faze a epocii timpurii a fierului - ultimul capitol fiind: O încercare de determinare a caracteristicilor istorice şi culturale ale populaţiei reflectate în necropolă. În loc de concluzii. La sfârşit are un catalog al descoperirilor, o listă bibliografică şi un Appendix cu studiul antropologic al necropolei realizat de Sl. Cholakov şi I. Iordanov.
Necropola cercetată cuprinde 5 tumuli, având după părerea autorului o dezvoltare lineară, de la sud la nord, cu două secvenţe cronologice, în cea mai veche încadrându-se tumulii V şi IV. Tumulii cercetaţi conţin 24 de morminte dintre care 20 de morminte de inhumaţie şi 4 de incineraţie.
În introducere este prezentat un scurt istoric al cercetărilor, cu două hărţi cu poziţia localităţii în Bulgaria şi a necropolei în cadrul complexelor de la Sboryanovo.
În primul capitol sunt descrişi cei 5 tumuli şi metodele de cercetare ale acestora. Tumulii aveau o structură de piatră şi conţinueau un număr variabil de morminte cu inventar variat (ceramică, obiecte de podoabă de metal, unelte, arme). În capitolul următor sunt analizate piesele descoperite în tumuli, încercându-se realizarea unei scheme tipologice a artefactelor, descoperirea analogiilor pentru acestea, scopul declarat de autor fiind acela ca pe baza acestora să poată descoperi datele culturale şi istorice caracteristice pentru societatea contemporană necropolei. Partea cea mai importantă a lucrării, după părerea autorului o reprezintă al treilea capitol. În cadrul acestuia realizează o analiză a necropolei (modul de construcţie al tumulilor, modul de înmormântare, mormintele, poziţia scheletelor, ofrandele) în scopul reconstituirii unei structuri sociale şi demografice, conform obiectivului declarat prin titlul capitolului. În continuare se încearcă integrarea necropolei într-un cadru mai larg al descoperirilor funerare din Peninsula Balcanică de la sfârşitul epocii bronzului şi începutul Hallstatt-ului şi a evoluţiei ritului funerar. În ultima parte se propune o reconstituire a ritului funerar şi a credinţelor din Hallstatt-ul timpuriu în "lumea tracă", apelându-se atât la izvoare literare cât şi la descoperiri arheologice.
În ultimul capitol, care ţine loc de concluzii, autorul consideră necropola de la Sboryanovo ca un grup cultural local, format la începutul epocii fierului în zona respectivă. Acesta s-a constituit conţinând elemente din cadrul culturilor de la sfârşitul epocii bronzului (Tei, Zimnicea-Plovdiv, Cerkovna, Coslogeni) şi manifestă asemănări dar şi deosebiri cu fenomenele culturale contemporane: Babadag, Insula Banului, Pšenicevo, Čatalka, şi aceasta într-o zonă în care s-a manifestat o activitate metalurgică intensă încă de la sfârşitul epocii bronzului.
Traducerea în limba engleză nu este tot timpul unitară, "beneficiind" şi de multe greşeli. Ilustraţia este bine întocmită susţinând catalogul şi discuţia.
Necropola de la Sboryanovo, datată de autor în secolul X - prima jumătate a secolului IX a.Chr., reprezintă un punct de referinţă pentru Hallstatt-ul timpuriu de la Dunărea de Jos, prin publicarea întregului material. Acest lucru asigură lucrării o imporanţă deosebită, în special prin posibilitatea reinterpretării cimitirului de la Zimnicea, care prin dispoziţia scheletelor şi inventar era mai greu de integrat în peisajul cultural hallstattian.
|
| Tiberiu VASILESCU |
|
|
