|
|
|
|
|
MARTIN BARTELHEIM, Studien zur böhmischen Aunjetitzer Kultur - Chronologische und chorologische Untersuchungen, UPA, Bd. 46, Bonn, 1998, Partea 1 (text): 328 p., 11 fig., 17 grafice, 23 diagrame: Partea 2 (ilustrație): 48 planșe, 177 hărți, 6 tabele.
|
|
|
|
În volumul 46 al prestigioasei seriei Universitätsforschungen zur Prähistorischen Archäologie este publicată disertația de doctorat a lui Martin Bartelheim, susținută la Seminarul de Pre- și Protoistorie al Universității Libere din Berlin, sub conducerea prof.dr. Bernhard Hänsel. Obiectul lucrării îl constituie cultura Aunjetitz, unul dintre cele mai importante și mai îndelung cercetate fenomene arheologice ale epocii bronzului din Europa Centrală. Autorul s-a oprit doar asupra descoperirilor Aunjetitz din Boemia, o tratare amănunțită pe întreaga arie a culturii fiind practic imposibil de publicat, măcar din considerente de spațiu. De altfel aria aleasă de M. Bartelheim reprezintă, din multe puncte de vedere, chiar miezul culturii Aunjetitz, documentarea bibliografică și de teren în Cehoslovacia, în cadrul unei burse DAAD în 1987/1988, permițându-i autorului cunoașterea directă și în detaliu a celei mai mari părți a imensului materialului arheologic.
În prima parte, ce cuprinde textul propriu zis al lucrării, după un cuvânt înainte și o introducere, este înfățișat, succint, istoricul și stadiul cercetării (p.9-12). Întregul material arheologic este apoi minuțios studiat tipologic, pe categorii - ceramică, arme, instrumente, piese de port - și după materialul din care a fost confecționat - metal, piatră, os/corn, chihlimbar, faianță etc. (p.13-89). Rigurozitatea tipologiei îi permite apoi autorului să încerce, prin procedee statistice - analiză de corespondență și înseriere -, stabilirea cronologiei interne a fenomenului Aunjetitz din Boemia (p. 90-156), fără a lăsa de-o parte relațiile cu zonele imediat învecinate (Silezia, Moravia, Bavaria, Austria). Un loc aparte este acordat cimitirului de la Polepy, extrem de amănunțit analizat prin studiu planimetric și înseriere. Studiul chorologic (p. 157-171), la fel de riguros întocmit și susținut de 177 de hărți, ia în considerare atât materialul arheologic caracteristic, pe tipuri, cât și modele funerare sau vestimentare, reușind să stabilească, foarte convingător, diferențele regionale. Concluziile lucrării (p. 181-183), sunt urmate de un rezumat în limba cehă, și o bibliografie (p.187-221), trimiterile fiind făcute în text. Urmează apoi catalogul descoperirilor (p. 222-285) care cuprinde 902 localități, pentru multe dintre acestea fiind consemnate uneori mai multe descoperiri. Pentru fiecare descoperire se dă locul, districtul administrativ, condițiile de descoperire și caracterul acesteia, trimiterea la prima publicare, caracterul succint al catalogului fiind impus de numărul mare de descoperiri. Prima parte se încheie cu liste care, fie susțin diagramele și graficele din text, fie cuprind materiale pe categorii, în corespondență cu hărțile de răspândire.
Partea a doua cuprinde exclusiv ilustrația. Materialul arheologic este prezentat pe complexe, se adaugă apoi câteva planuri și planșele tipologice. Partea principală o constituie numeroasele hărți, foarte bine realizate, cu principalele cote de nivel, ilustrând răspândirea diferitelor categorii de material după condițiile de descoperire. Tabelele combinatorii cu care se încheie lucrarea, sunt desigur foarte utile pentru înțelegerea cronologiei interne a culturii. Dar tocmai de aceea, având în vedere dimensiunile lor, ar fi fost necesară tipărirea lor sub formă de pliante, căci modul în care sunt prezentate, le face, din păcate, aproape ilizibile.
Lucrarea lui Martin Bartelheim este exemplară, fiind de pe acum una de referință pentru întreg bronzul central-european. Materialul arheologic pe baza căruia a fost scrisă cartea este impresionant și efortul de a aduce la zi, la condițiile de studiu modern, este mai mult decât lăudabil. Dar poate că ceea ce impresionează în primul rând este rigoarea metodologică a autorului. Mă refer atât la amănunțita și bine închegata tipologie, cât și la procedeele de înseriere și studiu planimetric, deosebit de utile.
Fără îndoială autorul este primul ce trebuie feliciat, dar o bună parte din meritele lucrării se datoresc și coordonatorului, așa cum condițiile grafice, excelente, ale publicației sunt o dovadă a grijei editorilor seriei UPA.
Pentru specialiștii epocii bronzului din România, cartea lui Martin Bartelheim este mai mult decât utilă, nu numai pentru legăturile existente la aceea vreme cu spațiul central european, dar și prin exemplul metodologic.
|
|
Ion Motzoi-Chicideanu |
|
|
|