|
|
|
|
|
Sofija S. Berezanskaja, Viktor I. Klocko, Das Gräberfeld von Hordeevka, Archäologie in Eurasien, Bd.5, Leidorf, 1998, VII + 87 p., 1 tabel, 9 fig. în text, 83 planșe în afara textului.
|
|
|
|
Volumul, între cele dintâi dintr-o serie inaugurată de către Eurasien Abteilung a DAI, se ocupă de prezentarea monografică a unui cimitir tumular din epoca bronzului din Ucraina. Este vorba de necropola de la Hordeevka, cercetată în 1968 și apoi între 1987-1988.
Cimitirul este situat pe malul stâng al Bugului de sud, din punct de vedere administrativ aparținând raionului Trostjaneck, regiunea Vinnica (Lage des Gräberfeldes p.2). Au fost cercetați 40 de tumuli, dispuși în șiruri (Pl.1), din care 4 aparțin bronzului timpuriu sau perioadei sarmate, restul de 36, cu 38 de morminte de inhumație, aparținând bronzului târziu. Cei mai mulți tumuli au fost jefuiți, astfel că o bună parte a informației a rămas necunoscută. În al doilea capitol sunt descrise obiceiurile de înmormântare (Bestattungssitten p.3-7), respectiv structura mormintelor, amenajările funerare (vetre), poziția și orientarea mormintelor. Urmează o discuție pe larg asupra inventarelor funerare (Beigaben p.8-17) pe categorii: unelte, arme, piese de harnașament, piese de port, ceramică, varia. În cadrul discuției, succinte, asupra cronologiei necropolei (Chronologie p.18-20), aceasta este împărțită în 4 faze - Hordeevka I-IV -, pe baza sincronismelor cu alte descoperiri din Ucraina, regiunea carpatică și zona est-mediteraneană. Foarte importante sunt cele 5 date 14C calibrate, una pentru faza I și 4 pentru faza IV, din păcate însă fără a se specifica identitatea probei (Laborator, număr, material) și nici programul folosit pentru calibrare. După opinia autorilor faza Hordeevka I, cu 8 tumuli, este corelată cu etapele mai noi ale culturilor Komarow și Trzciniec, cu faza "Protobelogrudovka", cu fazele mai vechi ale culturilor Noua și Sabatinovka, cu etapele Bz B-Bz D, având o durată de la circa 1500 la 1300 a.Chr. Faza Hordeevka II, cu 19 tumuli, este sincronizată cu fazele târzii Noua și Sabatinovka, cu cultura Belogrudovka și cu faza timpurie a culturii Vysocko, de pe malul drept al Niprului. Faza a doua este încadrată de autori în intervalul Bz D-Ha A1, în cronologie absolută între 1300-1200 a.Chr. Faza Hordeevka III, cu numai 4 tumuli, este pusă în legătură cu sfârșitul culturii Belogrudovka și începutul culturilor ?ernoles și Belozerka, ceea ce ar corespunde etapei central europene Ha A2, respectiv intervalului 1200-1100 a.Chr. Faza Hordeevka IV, cu 5 tumuli, este sincronizată cu sfârșitul culturii Belozerka, cu faza timpurie ?ernoles, corespunzând, în opinia autorilor etapei Ha B. Pentru încadrarea culturală a cimitirului (Kulturelle Zuordnung p.21-25) autorii menționează substratul local anterior - așa numita cultură Mnogovalikovaja sau Mehrwulstkeramik-Kultur -, dar arată că în același timp, prin caracteristicile sale, cimitirul de la Hordeevka nu se poate încadra în nici una din grupele culturale cunoscute, fiind mai degrabă expresia unui grup nou aparținând așa numitei Hügelgräberkultur din Europa Centrală. După ce reiterează pe scurt principalele caracteristici ale necropolei (Zusammenfassung p.27-28), autorii consideră descoperirea de la Hordeevka ca find un cimitr al unei "elite, asemănător celor din mediile Vorlausitz, din centrul Europei, sau celor, mai spre răsărit, de la Maevskij, Pokrovsk, Sejma, Turbino sau Sintata. După rezumatele în rusă și engleză (fiecare de câte o pagină) urmează descrierea amănunțită a descoperirilor (Katalog p.33-44). Sunt descrise fiecare tumul, înmormântare și inventarele lor, cu trimiteri la ilustrația aproape completă. Lucrarea se încheie cu două contribuții foarte importante, una a Tatianei Goko, ??????????????????????????????????????????????????????(p.49-76, tabelul și fig. 1-9), care studiază metalografic piesele de port, armele și uneltele din metal descoperite și cea a Liudmilei V. Litvinova, "???"????"?"?"???????? ????????? ?? ?"???????"?" ?"???????? (p.77-87), în care se face analiza antropologică a materialului osteologic cu determinări pe grupe de sex și vârstă.
Lucrarea celor doi autori este binevenită în primul rând prin întroducerea în circuitul științific a unei noi și importante descoperiri, publicată într-o limbă de largă circulație. Meritele lucrării sporesc prin catalogul amănunțit al cimitirului și analiza, deși succintă, a materialului, de altfel bine ilustrat.
Trebuie însă să atrag atenția asupra cronologiei interne a necropolei, așa cum au propus-o cei doi autori. Deși au dispus de 5 date 14C, calibrate, au preferat datele "convenționale", deși se știe de multă vreme că acestea sunt total lipsite de sens1. Au evitat astfel o discuție mai amplă asupra datărilor înalte, obținute recent2, pentru grupe ceramice cum sunt Noua sau Sabatinovka sau contemporane acestora, preferând o schemă rigidă și discutabilă. Este, de asemeni, regretabil, că cele două ultime contribuții, deosebit de importante, nu au fost traduse în germană. De altfel cred că, pentru o cronologie internă mai precisă, ar fi fost foarte utile un studiu statistico-combinatoriu, prin înserierea mormintelor pe grupe de sex și vârstă, precum și încercarea de a schița, tot pe această cale, o altă stratigrafie orizontală a cimitirului lipsită de prezumția evoluției lineare. Atribuirea culturală unui "grup nou al Hügelgräberkultur" este cel puțin pripită. În ceea ce privește ilustrația atrag atenția că pentru harta cu localizarea necropolei ca și pentru planul cimitirului (ambele la Pl.1) se folosește aceiași scară !!
|
|
Ion MOTZOI-CHICIDEANU |
|
Back to Top
|
|
|
Note
|
1. M. Aitken, Science-based dating in archaeology, London-New York, 1990, p.92-93; S. Bowman, Radiocarbon Dating, London, 1990, p.43-49; A. László, Datarea prin radiocarbon în arheologie, București, 1997, p.128-230.. [BACK]
2. De pildă pentru nivelul II.b, din cenușarul 2, faza Noua II, de la Magala, GrN-5135 3100±55 BP, calibrat 1sigma 1440-1310 BC, 2sigma 1520-1260 BC (Cf. A. Laszló, Cultură și civilizație la Dunărea de Jos, 10, 1993, p.23-41), sau pentru așezarea Srubnaja de la Usovo Ozero, loc.4, Bln-? 3330±60 BP, calibrat 1sigma 1690-1520 BC, 2sigma 1770-1500 BC , loc.11, Bln-? 3220±50 BP, calibrat 1sigma 1530-1430 BC, 2sigma 1630-1410 BC și loc.10, Bln-? 3170±60 BP, calibrat 1sigma 1520-1410 BC, 2sigma 1610-1310 BC (Cf. ?.?. ???????????, ????? ?????. ????????? ??????? ???????? ?? ????????? ?????, ????, 1990, p. 103, unde sunt date, și preferate, însă tot datele "bc"!). Calibrările le-am făcut cu programul OxCal v2.17. [BACK]
|
|
|